DOCUMENTELE FEDERALISTE (8): Richard HASSING despre THE FEDERALIST

DIN CÂTE ȘTIU, primele traduceri și comentarii în limba română ale unor Documente federaliste aparțin lui Richard F. Hassing și Ancăi M. Hassing, universitari americani dintre care doamna Hassing este de origine română. În 1994, ei publicau volumul Problemele republicanismului democratic (Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 1994, 136 p., prefață de Andrei Marga), urmare a unui curs universitar susținut de Dick Hassing la Universitatea Babeș-Bolyai în anul academic anterior. Textul cuprindea traducerile Ancăi Hassing din Federalist nr. 10 și, respectiv, Federalist nr. 47 – 51, împreună cu comentariile aferente.

Voi încerca să transcriu mai departe traducerile respective, care au prefațat eforturile domnului Mihnea Căpruță cu peste un deceniu și jumătate, dar care, împreună cu acestea din urmă, completează și mai mult cunoașterea Documentelor federaliste în limba română, până la împlinirea dezideratului realizării unei prime ediții complete a textelor lui Publius (alias Madison și Jay).

Deocamdată, voi cita aici din spusele celor doi exegeți, care în deschiderea cărții lor își explică selecția: „În lucrarea de față sunt prezentate eseul 10 și eseurile 47 – 51. Aceste șapte eseuri tratează temele cele mai urgente pentru republicanismul democratic: conflictul facțional și separația puterilor. (…) Eseul nr. 10 din The Federalist – pe scurt Federalist 10 – a fost scris de Madison și tratează problema facțiunilor. După Madison, conflictul violent între facțiuni constituie problema fundamentală a democrației. În acest eseu, Madison prezintă teoria republicii comerciale extinse ca antidot împotriva facțiunii. (…) Cele cinci eseuri, Federalist 47 – 51, scrise tot de Madison, tratează separația puterilor. După Montesquieu, frica este principiul pe care se bazează tirania, iar libertatea politică se definește drept „forma de guvernare (în care) unui cetățean nu trebuie să-i fie frică de un alt cetățean” (Spiritul legilor, XI. 6). Condiția necesară pentru o asemenea libertate este separația între puterile legislativă, executivă și judecătorească. John Locke, în Al doilea tratat despre guvernământ, spune că puterea legislativă și cea executivă trebuie separate, pentru ca guvernul să nu aibă ”un alt interes decât restul comunității (# 143), cu alte cuvinte, pentru ca Puterea să nu devină un corp străin în mijlocul societății. Problema este, după cum spune Locke, ”slăbiciunea umană, dispusă să alerge după putere” (# 143). În Federalist 9, Hamilton plasează „repartizarea puterii în cele trei sectoare, introducerea de limitări și echilibrări (checks and balances) legislative și instituirea tribunalelor cu judecători numiți pe viață, cu condiția unei comportări corecte” între instrumentele puternice descoperite sau perfecționate de știința politică modernă. Prin aceste instrumente, „se pot păstra elementele cele mai bune ale formei republicane de guvernământ și pot fi diminuate sau chiar înlăturate imperfecțiunile acesteia”. The Federalist susține în mod clar că forma republicană de guvernământ are defecte interne și că separația puterilor face parte din soluție. (pp. 12-13)

 

foto: Prof. dr. Richard Hassing, The Catholic University of America, Cornell University, SUA

Published in: on 13 Ianuarie 2011 at 10:38 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/01/13/documentele-federaliste-8-richard-hassing-despre-the-federalist/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: