Fundaţiile Societăţii Civile: ÎMPOTRIVA GHETOIZĂRII ROMILOR DIN CLUJ

REFERAT DE CONSTATARE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN ZONA PATA RÂT, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Nr. Inr. 88/20.09.2010.Catre:ria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca(http://www.causes.com/causes/471269?m=0d43bb06).

Primă

 În atenţia domnului Primar Sorin Apostu

Str. Motilor nr. 3, Cluj-Napoca

Instituţia Prefectului Judeţului Cluj

În atenţia Domnului Prefect Florin Vasile Stamatian

Bulevardul 21 Decembrie 1989, Nr. 58, Cluj-NapocaMinisterul Administraţiei şi Internelor

În atenţia Domnului Ministru Vasile Blaga

Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect, 1, BucureştiMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismului

În atenţia Doamnei Ministru Elena Udrea

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

În atenţia Secretarului de Stat, Domnul Valentin Mocanu

str. Dem.I.Dobrescu nr.2-4 sectorul 1Presedintia României În atenţia Domnului Preşedinte Traian Băsescu

Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3, Sector 6 – Bucureşti

PREAMBUL
Şi în virtutea solicitării din 10 septembrie 2010 a ministrului Administraţiei şi Internelor, domnul Vasile Blaga către structurile locale, inclusiv primării şi prefecturi, de a elabora teme pentru proiecte de integrare a romilor, supunem în atenţia Dumneavoastră problemele cu care se confruntă cele mai sărace comunităţi de romi din Cluj-Napoca (cele care trăiesc în zona rampei de gunoi a municipiului, respectiv în Pata Rât şi Cantonului). Deoarece organizaţiile noastre au propus mai demult o propunere de parteneriat către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, ea fiind într-un final respinsă de către primărie, revenim în acest moment  la instituţiile abilitate cu Referatul de constatare de faţă. 
Pe această cale revenim cu propunerea noastră de Parteneriat între organizaţiile civice pentru romi şi autorităţile publice din Cluj, şi:
(1)     oferim sprijinul nostru pentru autorităţile locale în vederea elaborării şi implementării unor proiecte integrate în zona amintită care să administreze atât problema locuirii, cât şi pe cea a accesului la locuri de muncă şi educaţie şcolară, şi alte servicii publice; 
(2)     solicităm primăriei şi prefecturii să ne consulte în legătură cu planurile sale de dezvoltare (inclusiv cele de construire de locuinţe) privind comunităţile de romi sărace din Cluj-Napoca, subliniem caracterul discriminatoriu al ghetoizării, segregării rezidenţiale a comunităţilor de romi, precum şi încălcarea drepturilor fundamentale la viaţă şi sănătate,
(3)     solicităm sprijinul Guvernului şi Preşedinţiei României în soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi sărace din municipiul nostru, precum şi în vederea susţinerii unor astfel de parteneriate între autorităţile publice şi organizaţiile neguvernamentale.   
 
 
Motivaţie 
În condiţiile în care: 
♦ primăria continuă demersurile sale în vederea mutării unor familii de romi din Cluj-Napoca în zona Pata Rât, fără a lua în considerare atât recomandările organizaţiilor cu privire la evitarea segregării rezidenţiale, cât şi revendicările cetăţenilor vizaţi, 
♦ prin scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 primăria a refuzat încheierea unui protocol de colaborare cu reprezentanţi ai comunităţilor de romi afectate de aceste măsuri administrative, protocol care ar fi fost menit să găsească şi demareze soluţii viabile cu implicarea celor vizaţi,   
 
Prezentul Referat de constatare îşi propune:
 
♦ să (re)atragă atenţia autorităţilor publice locale şi centrale asupra situaţiei locative a romilor din zona Pata Rât (inclusiv strada Cantonului) a municipiului Cluj-Napoca, şi 
♦ să urgenteze acţiunile în vederea găsirii şi implementării unor soluţii adecvate la problemele legate de această situaţie, respectând legislaţia în vigoare privind dreptul la sănătate şi la viaţă, cât şi legislaţia UE în materie de drepturi fundamentale. 
 


 
Situaţia locativă a comunităţilor de romi din zona Pata Rât 

 

Colonia Dallas din groapa de gunoi din Pata Rât a început să se formeze acum 30-40 de ani în mod spontan, cu stabilirea aici a primelor familii în căutare de surse de venit. În această comunitate azi trăiesc circa 1500 de persoane, dintre care aproximativ 500 de copii, dintre ei şcolarizaţi doar în jur de 40. Numărul celor stabiliţi aici cu acceptarea tacită a primăriei şi a firmelor de salubritate a crescut simţitor după 1990, migraţia către această zonă intensificându-se în urma masivelor evacuări a romilor din oraş, dar şi drept rezultat al sărăcirii tot mai multora din întreaga ţară. Toate persoanele de aici lucrează pe rampa de gunoi, colectând şi selectând reziduurile aduse de maşinile companiilor de salubritate, obţinând astfel venituri mici din care îşi duc traiul de pe o zi pe alta, în timp ce multe firme de salubritate şi de reciclare a deşeurilor s-au îmbogăţit de pe seama lor.  

Autorităţile publice locale nu au avut nici strategie, nici proiecte şi nici fonduri dedicate  comunităţii formate aici, cel mult au acceptat implicarea unor organizaţii ne-guvernamentale în vederea îmbunătăţirii situaţiei lor. În 2005, Asociaţia Voluntară Castel Banffy a demarat o acţiune de igienizare masivă a locului, care a inclus curăţarea acestuia de reziduurile menajere, mascarea terenului cu pietriş mărgăritar, introducerea apei potabile în toată comunitatea prin intermediul a cinci puţuri de alimentare cu apă potabilă, construirea a cinci cabine de WC, turnarea a cinci plăci de beton pentru spălarea diferitelor lucruri, dar şi întrajutorarea oamenilor printre altele cu materiale de construcţie. La rândul lor, Fundaţia Ajutorul Familiei şi Fundaţia Pro Rroma, cu ajutorul voluntarilor veniţi din străinătate, cât şi a beneficiarilor au construit aici un număr de 13 locuinţe sociale. Pe lângă aceste intervenţii, comunitatea de romi din Pata Rât a mai beneficiat de sprijinul câtorva proiecte Phare în domeniul educaţiei şcolare şi sănătăţii, precum şi de proiecte punctuale derulate de organizaţii locale, cum ar fi Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Asociaţia Wassdas şi Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor Rome.  

Pe lângă problemele zilnice ale sărăciei adânci şi condiţiilor de locuire inumane, oamenii de aici se confruntă cu lipsa clarificării statutului juridic al terenului, precum şi al actelor de proprietate asupra caselor construite şi ale celor de identitate. Organizaţiile neguvernamentale locale şi internaţionale au făcut nenumărate demersuri către instituţiile locale abilitate în vederea clarificării acestei situaţii, dar nu au găsit sprijin pentru rezolvarea lor. Între timp însă, compania de salubritate Brantner Veres a obţinut titlul de proprietare asupra terenurilor din zonă, iar acum primăria municipiului Cluj-Napoca preia aceste terenuri în schimbul altora din alte zone ale oraşului, lucru care a creat condiţiile pentru începerea construirii în zonă a 40 de locuinţe modulare fără existenţa unei strategii ample privind toate familiile de romi vizate de evacuări şi relocări din Pata Rât, Cantonului şi Coastei.

 

Primele familii (în număr de şapte) au fost mutate pe strada Cantonului la începutul anilor 2000 în barăci de metal sau lemne, ele fiind sâmburile acestei colonii formate aici în mare măsură datorită măsurilor administrative ale primăriei. În prima jumătate a anilor 2000 circa 40 de familii au fost mutate acolo în urma evacuării lor din alte locaţii ale Clujului, printre altele din Casa Călăului. Asociaţia Amara Prhala, luptând cu autorităţile publice locale cu începere din anul 1998, nu a reuşit să stopeze aceste evacuări. Cele mai multe familii de pe strada Cantonului au trăit de mai multe ori experienţa evacuării forţate, care s-au făcut de obicei fără înştiinţarea lor prealabilă. Numărul aproximativ al familiilor care azi locuiesc aici este de 170, ceea ce înseamnă circa 800 de persoane.

La mijlocul anilor 2000, Organizaţia Creştină Ecce Homo şi Fundaţia Ajutorul Familiei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj şi cu aprobarea primăriei municipiului Cluj-Napoca au demarat şi încheiat aici un proiect de construire de locuinţe sociale din termopan şi cabane de lemn, în urma căruia circa 50 de familii au beneficiat de îmbunătăţirea condiţiilor lor de locuire (şi de singura sursă de apă potabilă amplasată în mijlocul comunităţii). Toate căsuţele de pe strada Cantonului sunt de câte o cameră de circa 12 metri pătraţi. Multe familii, pe lângă încăperea principală şi-au construit din lemne încă un spaţiu adiacent folosit, după caz, ca şi antreu, sau loc de gătit, sau loc pentru încă un pat, sau depozit. Casele au electricitate. Sobele se încălzesc cu lemne. Apa se penetrează în pereţii caselor, terenul este mlăştinos. Majoritatea adulţilor de aici au locuri de muncă la companiile de salubritate, şi mulţi lucrează în economia informală mai ales în construcţii.

 

Ambele colonii din zona Pata Rât în care trăiesc numai persoane de etnie romă se confruntă cu o multitudine de probleme şi dezavantaje cumulate, ele funcţionând ca şi ghetouri etnice. Printre aceste probleme se află: statutul juridic neclar al proprietăţii; lipsa actelor de identitate permanente; condiţii inumane de locuire într-o zonă izolată la marginea oraşului în apropierea unei surse de poluare; accesul dificil la transportul public, la educaţie şcolară, locuri de muncă decente şi servicii de sănătate publică; stigmatizarea etnică a locului şi atitudini anti-ţigăneşti; într-un cuvânt de discriminare structurală şi excluziune socială acută. Ele se pot rezolva doar prin acţiuni complexe, multi-sectoriale, sprijinite şi financiar de autorităţile publice locale şi centrale. Atragem atenţia asupra faptului că ele nicidecum nu se vor soluţiona, din contra, se vor agrava datorită planului de relocare a familiilor în cauză în locuinţe modulare preconizate a fi construite în zona Pata Rât.    

 
 
 
Măsurile administrative ale primăriei municipiului Cluj-Napoca şi reacţiile societăţii civile în perioada martie – august 2010 

La sfârşitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila László a declarat presei că pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).

 

În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi  nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă.

Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”.

În 11.04.2010, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale din Cluj au demarat Petiţia “Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” adresată Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, care în prezent are 296 de semnături de sprijin, (http://www.petitieonline.ro/petitie-p19395057.html).

Cauza “Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” a fost lansată online pe 15.04.2010, beneficiind în momentul de faţă de sprijinul a 727 de membrii din ţară şi din străinătate (http://www.causes.com/causes/471269).

Organizaţiile civice implicate au constituit Comisia de negociere compusă din câţiva membrii ai lor şi locuitori ai zonelor vizate. Comisia la rândul ei a demarat acţiunea întocmirii Tabelelor cu semnăturile locatarilor de pe strada Cantonului, Coloniei Pata Rât, Dallas şi Groapa de Gunoi prin care ei îşi exprimă dezacordul privind mutarea lor în zona Pata Rât, precum şi revendicarea de a fi reprezentaţi prin Comisia de negociere la discuţiile pe această temă cu Primăria Municipiului şi Consiliului Local.   

În 14.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoare Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în care pe baza dreptului la informaţii publice se solicitau informaţii despre Hotărârea 127/30.03.2010.

În 15.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în care cerea sprijinul acesteia pentru organizarea unei întâlniri pe această temă la primărie cu o delegaţie care reprezintă locatarii din zonele afectate de mutarea preconizată.  

În lipsa unui răspuns la scrisorile de mai sus, în 06.05.2010 Alianţa Civică a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani CRISS au lansat primăriei municipiului Cluj-Napoca invitaţia de a participa la masa rotundă preconizată pe 12 mai 2010.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 197 din 11.05.2010 s-au demarat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât.

Conform invitaţiei lansate, în 12.05.2010 a fost organizată Masa rotundă “Comunitatea de romi din Pata Rât şi dreptul la locuire” la care s-au înregistrat 31 de participanţi, printre ei reprezentanţi ai Alianţei Civice a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani CRISS, precum şi ai primăriei municipiului Cluj-Napoca, inclusiv domnul vice-primar Attila László; reprezentanţi ai altor organizaţii civice locale (Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor Rome, Asociaţia Voluntară “Castel Banffy”, Fundaţia  Pro Roma); reprezentanţi ai comunităţilor de romi de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât. La eveniment domnul vice-primar a exprimat deschiderea primăriei către încheierea unui protocol cu societatea civilă în vederea soluţionării adecvate a situaţiei locative a romilor din zonele afectate, şi a preluat de la organizatori mapa cu documentele legate de măsurile preconizate de primărie şi acţiunile organizaţiilor neguvernamentale. Evenimentul a fost filmat de către organizatori.

În 20.05.2010 domnul Pavel Doghi, preşedintele organizaţiei Amare Prhala şi doamna Eniko Vincze, preşedinta Fundaţiei Desire au fost primiţi în audienţă la domnul vice-primar Attila László, şi în numele Comisie de negociere care reprezintă locatarii de pe strada Cantonului şi Pata Rât au depus propunerea pentru Protocolul de colaborare ale cărui obiect, conform Capitolului II urmau să fie următoarele:

Art. 1. Identificarea unor soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată ale familiilor de romi afectate de planul de relocare a lor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în apropierea rampei de gunoi, plan consacrat prin Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010, precum şi prin Hotărârile 127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010 ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Art. 2. Găsirea unor soluţii care să fie în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care defineşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată, precum şi de către reglementările internaţionale şi naţionale cu privire la obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.   

Prin Scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia de asistenţă socială şi medicală semnată de primarul Sorin Apostu şi de director executiv Aurel Moraru, primăria a refuzat încheierea acestui protocol de colaborare.

Preşedintele Amare Prhala, în numele Comisiei de negociere a depus răspunsul său la scrisoarea primăriei pe 27.08.2010, în care a arătat că prin răspunsul său primăria nu a reflectat asupra problemelor legate de mutarea familiilor de romi în zona Pata Rât; a desconsiderat eforturile comunităţilor şi societăţii civile de a se implica activ în soluţionarea situaţiei; nu a făcut referire la nicio hotărâre a consiliului local pe baza căreia a luat decizia refuzului privind protocolul de colaborare propus; argumentul în defavoarea acestui protocol a fost cel al existenţei Grupului de Lucru Mixt pe lângă prefectura judeţului Cluj care însă în momentul de faţă nu mai are cadru legal de funcţionare.    

 

 

Argumente împotriva mutării familiilor de romi în zona Pata Rât

Mutarea familiilor de romi din cele trei zone într-una singură înseamnă acutizarea segregării rezidenţiale prin decizii administrative.

♦ Argumentele aduse mutării acestor familii de romi în Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010 (nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă) pe baza căruia s-a adus Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 127/30.03.2010, nu sunt acceptabile: pentru insalubritate Primăria poate amenda cel mult proprietarul terenului, iar argumentul reclamaţiilor care ar putea eventual exista împotriva unor familii trebuie analizat în detaliu în fiecare caz şi nicidecum nu poate justifica evacuarea tuturor familiilor de pe acele străzi. 

♦ Această mutare duce la ghetoizare etnică, fiind o manifestare a discriminării instituţionale şi astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept consecinţă perpetuarea şi cronicizarea excluziunii socio-economice şi ne-recunoaşterii romilor ca parte integrantă a Clujului.

♦ Mutarea în zona Pata Rât a familiilor de romi afectate de Hotărârea Consiliului Local contravine politicilor de integrare şi incluziune a romilor pe care Guvernul României le-a asumat în ultimele două decenii.

♦ Mutarea acestor familii în zona Pata Rât nu va rezolva, din contra, va agrava problemele lor social-economice, implicând, printre altele, următoarele pericole:

o   terenul toxic de pe rampa de gunoi periclitează sănătatea oamenilor;

o   marginalizarea acestei comunităţi la periferia oraşului îngreunează şi mai mult accesul său la transport public şi la toate serviciile publice de calitate; 

o   izolarea unei comunităţi compuse din circa 2000 de persoane de restul oraşului:

§  creşte stigmatizarea acestei comunităţi;

§  face imposibilă accesul la educaţia şcolară şi la locuri de muncă decente;

§  creşte riscul unor fenomene de infracţionalitate.

♦ Planul de relocare a familiilor în zona rampei de gunoi contravine Declaraţiei  internaţionale a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994 care precizează printre altele că acestea includ şi dreptul la condiţii de locuit  într-un mediu sănătos, nepoluat, şi nedegradat de activităţi care pot afecta sănătatea şi bunăstarea oamenilor, precum şi Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

♦ Cele două Hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca (127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010) denotă faptul că Primăria a început demersurile preliminare mutării familiilor de romi în cauză fără să analizeze pericolul la care ele sunt supuse datorită relocării lor într-o locaţie îndepărtată de zonele populate ale oraşului lângă groapa de gunoi care este o sursă de poluare, şi fără să aibă o strategie cu privire la protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii, sau la asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii.

♦ Aceste Hotărâri contravin bunelor practici şi datorită faptului că familiile în cauză nu au fost şi nu sunt consultate în legătură cu mutarea lor, în timp ce, de-a lungul ultimului deceniu, multe dintre ele au fost relocate pe străzile respective de către Primărie, fiind în evidenţa Primăriei, beneficiind de căsuţe construite acolo de organizaţii de caritate cu acordul Primăriei, lucru care dovedeşte că ele nu stau acolo illegal.

♦ Soluţiile identificate pentru familiile în cauză trebuie să fie acceptabile în lumina legislaţiei internaţionale cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care stabileşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată.

♦ Conform Recomandării (2005) 4 al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele Membre privind îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale romilor în Europa, autorităţile publice sunt chemate să contribuie la integrarea romilor şi în acest domeniu prin aplicarea unor măsuri afirmative; în acest spirit Primăria ar trebui să redefinească criteriile de selecţie în vederea obţinerii unor locuinţe sociale, criterii care – aşa cum sunt ele definite în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 116/30.03.2010 – exclud şansa categoriilor defavorizate de a avea acces la astfel de locuinţe.   

 
 
 
Măsuri propuse de către societatea civilă  

Pentru a identifica şi implementa soluţii acceptabile în raport cu situaţia locativă a romilor din zona Pata Rât (inclusiv strada Cantonului), Comisia de negociere propune următoarele Primăriei municipiului Cluj-Napoca:

a.       să elaboreze o strategie amplă şi un plan de măsuri concrete cu termene precise, fără de care să nu înceapă proiectele sale de relocare a familiilor de romi;
b.      să nu dea curs proiectului de relocare a familiilor de romi de pe strada Cantonului în zona Pata Rât care este o sursă de poluare (neapărat necesitând avizul privind mediul din punctul de vedere al impactului său asupra sănătăţii), şi este izolată de restul oraşului; 
c.       să analizeze posibilitatea mutării familiilor în cauză pe terenurile pe care primăria le-ar fi oferit în schimb proprietarilor de terenuri în zona Pata Rât;
d.      oriunde ar reloca familiile de romi în cauză, să-şi asume responsabilitatea cu privire la protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii, la asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii, şi la garantarea unor condiţii de mediu care să nu pericliteze sănătatea oamenilor;
e.       să găsească soluţii privind locuirea care să elimine segregarea rezidenţială, de exemplu prin dispersarea familiilor în cauză în diferitele zone locuite ale oraşului; 
f.       să includă în Planul urbanistic al oraşului şi să implementeze un plan al desegregării rezidenţiale;
g.      să reanalizeze criteriile de alocare a locuinţelor sociale în aşa fel încât ele, ca o măsură afirmativă, să faciliteze accesul categoriilor defavorizate la astfel de locuinţe;  
h.      să accepte parteneriate cu organizaţiile civice implicate şi cu Comisia de negociere care reprezintă interesele familiilor de romi vizate de relocare, în vederea:
o   informării familiilor vizate despre toate propunerile de hotărâre ale primăriei privind relocarea romilor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât, precum şi cu privire la fazele de avizare ale proiectelor deja demarate;
o   studierii practicilor bune în rezolvarea situaţiei locative ale romilor din diferite ţări europene;  
o   elaborării unei strategii şi a unui plan de măsuri privind relocarea familiilor de romi de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în diferite zone locuite ale oraşului; 
o   atragerii unor fonduri europene dedicate soluţionării problemelor locative ale romilor, utilizând noua oportunitate creată prin adoptarea de către Parlamentul European a propunerii Comisiei Europene de a utiliza Fondul european de dezvoltare regională pentru astfel de intervenţii;
o   implicării unor organizaţii cu experienţă în domeniul construcţiei de locuinţe pentru categorii dezavantajate, care la rândul lor vor implica persoanele/familiile vizate în construcţia de locuinţe; 
o   elaborării unor proiecte multi-sectoriale care să susţină familiile în cauză nu doar în rezolvarea problemelor lor locative, ci şi cele legate de accesul la educaţie şcolară şi la locuri de muncă decente.     
Comisia de negociere cere sprijinul primăriei municipiului Cluj-Napoca, prefecturii judeţului Cluj şi a guvernului României în vederea implementării acestor propuneri. 
 
 
 
Comisia de negociere 
1.      Pavel Doghi, organizaţia Amara Phrala, desemnat ca şi coordonator al acestei comisii
2.      Prof. univ. dr. Enikő Vincze, Fundaţia Desire
3.      Magda Matache, organizaţia Romani Criss
4.      David Mark, Alianţa Civică a Romilor din România
5.      Gerhard Spitzer, Asociaţia Voluntară Castel Banffy 
6.      Florin Tala, mediator şcolar, locuitor al zonei Pata Rât
7.      Ciorba Mihai, locuitor al zonei Pata Rât
8.      Cristian Czuli, locuitor al străzii Cantonului
9.      Robert Balint, locuitor al străzii Cantonului.
 
 

Lista organizaţiilor membre ale Alianţei Civice a Romilor din România care vin în sprijinul acestor demersuri:

1.      Centrul Romilor „Amare Romentza” Bucureşti, Mihai Neacşu, Director Executiv;

2.      Centrul Romilor de Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss” Bucureşti, Magda Matache, Directoare Executivă;

3.      Fundaţia Ruhama Oradea, Marian Daragiu, Preşedinte;

4.      Alianţa pentru Unitatea Romilor – Filiala Brailă, Săndel Grosu, Preşedinte;

5.      Asociaţia „Roma Access” Constanţa, Ion Nicu Stoica, Director Executiv;

6.      Asociaţia “Romii Romascani” Neamţ, Liviu Daraban, Preşedinte;

7.      Asociaţia Romii Ursari Iaşi, Viorel Motaş, Preşedinte;

8.      Asociaţia „Şanse Egale pentru Femei şi Copii” Sălaj, Faitaş Mirela, Directoare Executivă;

9.      Asociaţia „Şanse Egale” Sălaj, Vaszi Robert Janos, Preşedinte;

10.  Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului „Şanse Egale pentru Romi şi Sinti ADOSERS” Sălaj, Marcosan Andrei, Preşedinte;

11.  Asociaţia Thumende Hunedoara, Cristinela Ionescu, Preşedintă;

13.  Centrul Cultural „O Del Amenca” Prahova ,Ganea Daniel, Director Executiv;

14.  Agenţia de Dezvoltare Comunitară „INTER-ACTIVA” Botoşani, Semiramida Bălan, Preşedintă;

15.  Asociaţia „Divano Romano” Botoşani, Ferariu Rubina, Preşedintă;

16.  Asociaţia „Parudimos” Timişoara, Leonard Bebi, Preşedinte;

17.  Asociaţia Jurnaliştilor Rromi, Bucureşti, Lacatuş Georgică, Director Executiv;

18.  Asociaţia T.R.U.S.T. – Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă Craiova, Alin Banu, Director Executiv;

19. Asociatia AMARE Phrala – Cluj Napoca;

20. Asociatia Ilo Roma/Roma Heart – Brasov, -Presedinte Dan Raea.

 
 
 
PAVEL DOGHI,                                                                        Prof. univ. dr. Enikő Vincze
Preşedinte Amare Prhala                                                                             Preşedinte Fundaţia Desire
 
 
Contact: 
str. Şcolii nr.7, Cluj-Napoca 400230
E-mail: paveldoghi@yahoo.com
amareprhala@cliknet.ro
Telefon mobil: 0743492165
Telefon/fax: 0264-484604             
Published in: on 20 Septembrie 2010 at 12:52 pm  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2010/09/20/fundatiile-societatii-civile-impotriva-ghetoizarii-romilor-din-cluj/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Salut Locuiesc pe coastei si suntem in pragul disperari,circula vorba ca ne muta luna viitoare pe data de 20 pe pata rat am fost de am vazut constructiile dar din cate stiu trebuie impartite cu oameni de pe cantonului si sunt numai 40 de camere..numai aici pe coatei suntem 40-50 de famili care locuiesc in „improvizati” si inca vreo 20-30 care au „contracte”..ce se intampla cu noi?? exista vreo lista care primeste si care nu??se ia dupa vechimea dosarului din pimarie??se aude ca nu primim nimic suntem demoralizati si stam cu frica in san!!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: