Din nou despre Paftaua de la Argeş

Prin intermediul unui comentariu postat pe acest blog, domnul Georg Schoenpflug von Gambsenberg din Ulm/ Soflingen (Germania) trimite la o discuţie purtată pe un forum sibian de discuţii cu circa doi ani în urmă pe tema Paftalei de la Argeş.

Vez: www.sibiul.ro Sibiul vechi Rebus – Labirint Istoric – Pentru Oricine

Domnul Schenpflug von Gambsenberg a efectuat o cercetare aprofundată a pieselor fotografice de care dispunem, ajungând la mai multe concluzii importante:

Paftaua de la Argeş a fost elaborată într-un atelier de giuvaergiu din Sibiu. Tot acolo ar fi fost făurit şi inelul cu doi lei, faţă în faţă, susţinând un diamant negru, inscripţia GOTH – HILF („Doamne ajută!”). Dovada că paftaua a fost elaborată la Sibiu este „semnătura” de meşter inclusă pe obiect, plasată în zona turnului. „Semnătura” este frunza de nufăr trilobată. Dl. Schenpflug von Gambsenberg este de păere că ar putea fi vorba chiar despre însemnul atelierului meşterului aurar sibian Kunz, menţionat în 1346.  

Cele două figuri din turnuri îi reprezintă pe epitropi, în cazul de faţă Regele şi Regina. Figura bărbatului este încadrată de barbă. Figura femeii este identică cu aceea – umană – a lebedei din centrul paftalei. Blazonul cu o lebădă cu potcoavă în cioc este tipic pentru linia nobiliară lituano-polonă. Dl. Schenpflug von Gambsenberg îi identifică pe cei doi cu regele Ludovic de Anjou al Ungariei şi soţia lui – poloneză – Elisabeta Kotromanics. Regina era fiica banului Bosniei şi se trăgea pe linie maternă din linia ducelui Kasimir de Kujava, fiind nepoata lui Wladislaw Lokietek. Tot ei sunt înfăţişaţi şi pe obiectele preţioase din tezaurul capelei maghiare din domul de la Aachen.  Blazonul cu lebădă cu potcoavă în gură este al reginei, cel cu flori şi câmp barat aparţinând lui Ludovic. 

Prezenţa paftalei în mormântul princiar de la Argeş este un însemn al vasalităţii celui înhumat acolo faţă de regele maghiar. Către aceeaşi concluzie conduce şi grupul de litere R – O -Y, care dă cuvântul francez roi (rege), de pe nasturii personajului ilustru înmormântat în biserica argeşeană. Acesta este un catolic, după cum lasă să se întrevadă începuturile de rugăciune legate de  două dintre inelele lui („Doamne ajută” şi începutul unei rugăciuni către Fecioara Maria: „Ave Maria Dominus te[cum]”). Alt inel poartă inscripţia AL MA, descifrat de dl. Schenpflug von Gambsenberg ori ca inel de căsătorie – AL[exandru] – MA[ria] -, ori ca trimitere, după moda occidentală, la un faimos simbol al cavalerismului, AL[exandru] MA[cedon].

Paftaua de la Argeş putea fi dăruită cu prilejul cununiei personajului îngropat acolo de către seniorul lui, regele Ungariei. În centru se află imaginea cuplului de îndrăgostiţi – care, totodată, e şi dublul portret al familiei regale de pe tronul Ungariei -, lebăda fiind portretizată cu chipul reginei, dar altminteri simbolizând iubirea cavalerului pentru domniţă.

Dl. Schenpflug von Gambsenberg a identificat şi cetatea reprezentată pe pafta. Ar fi vorba despre cetatea Vişegrad, reşedinţă regală, a cărei imagine revine în reprezentarea grafică mai recentă după stema oraşului pe care o postez alăturat.

Prin toate aceste sugestii şi prin fineţea analizei, dl. Schenpflug von Gambsenberg face un sensibil pas înainte în direcţia elucidării situaţiei paftalei de la Argeş şi, în general, în descifrarea întregului mormânt. Celelalte consideraţii – despre lespedea de mormânt şi gulerul de hermelină al personajului figurat de gisant, despre piatra neagră a inelului cu lei şi semnificaţia culorii respective – pot fi găsite la adresa indicată.

Published in: on 19 Mai 2010 at 11:28 am  Comments (3)  
Tags: , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2010/05/19/din-nou-despre-paftaua-de-la%c2%a0arges/trackback/

RSS feed for comments on this post.

3 comentariiLasă un comentariu

  1. MDA..si da..si nu…
    Acolo la http://www.sibiul.ro/forum/Sibiul Vechi/Rebus-Labirint-Istoric Pentru Oricine
    deci

    http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2460

    NU STIAM de la inceput..a fost o descoperire din mers…
    Am schiopatat si gresit mult, apoi rectificat..inca nu tot, clar.
    NU l-am introdus pe mesterul aurar Kunz de la 1346 drept autor al acestei paftale…ci numai ca EXEMPLU paradigmatic..avem mesteri aurari..si au si nume..
    Sigla mesterilor aurari este de fapt sigla Provinciae Cibiniensis din mijlocul NOIIsteme oferite Provinciae de catre Ludovicus Rex Hungariae, care a fost de cateva ori prin Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu…dar oarece mai tarziu..cca. 1370…probabil ca atunci Kunz era oale-si-ulcele deja.
    Aceasta sigla a PROVINCIAE se punea dupa ce se verifica de catre Patronul Breslei Aurarilor continutul de aur..se facea prin zgarietura pe DOSUL piesei (acum acoperita idiot de eticheta lipita a Muzeului!)..daca n-ar fi aceasta eticheta cred ca s-ar putea vedea zgarietura de proba..de multe ori in zig-zag…
    Interesant este faptul ca aceasta operatie se facea atat de TIMPURIU pe acolo…comparati si cu similara verificare in Europa Apuseana..
    Blazonul Elisabethae Kotromanics il preia regele Ludovicus de la ea, a lui sotie..
    Era obiceiul, in cazul in care perechea regala sau nobiliara nu avea ca urmasi baieti, ci numai fete, TATAL, seniorul, sa preia EL blazonul sotiei..care era dat mai departe apoi fetelor…
    Tarziu mi-am amintit asta..nu-mi explicam de ce Ludovicus Rex Hungariae are acest blazon, atat la Capela Ungara de la Aachen, cat si pe mormantul lui…blazon care apare apoi conferit de el Orasului Bistritz/Besztercze/Bistrita…dar acolo CIOCUL este transformat (intentionat?) incat pasarea nu mai este o lebada, ci un strut, impreuna cu scutul Anjou+Hungaria…
    Avem multe portrete de ale lui, la diferite varste..se schimba mereu moneda si chipul lui era actualizat mereu…
    Cam asa…
    Mda..Palatul Visegrad..este de fapt o reprezentare realista, dar hieratizata si perpetuata cateva secole..ca tipic-pentru-palat. Avem cahle cu aceste reprezentari..aici e SIGILIUL Orasului Visegrad/Plintenburg.
    Cam atat
    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

  2. […] ceva timp în urmă gg a pomenit paftaua uriaşului Radu Negru. am găsit o discuţie interesantă în care se avansează ideea că lebăda de argint are origine baltică (rămâne de demonstrat). […]

  3. Apreciez interesul, însă e total greșit. A se citi Vasile Lovinescu, el poate fi într-adevar denumit „fin”, având o finețe. Din păcate, domnul Von G. trage oala la focul lui. Pentru o imagine clară las link-ul http://belsim.wordpress.com/2012/05/07/tula/.
    Succes!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: