Cetatea Hust
fotografie color
2004
Ruinele fortificaţiei de odinioară
Vedere parţială
HOLLOSY SIMON: Cetatea Hust (1896)
Cetatea Hust
pictură de Hollosy Simon
1896
Născut în 1857, la Teceu, în Maramureş, mort la Sighet, în 1918, artistul este unul dintre maeştrii Şcolii de pictură de la Baia Mare.
10. Mărcheluş, comite de Ugocea şi de Maramureş?
Dacă români de felul comitelui Mărcheluş şi cei trei fii ai lui au luptat pentru regele Ştefan al V-lea în 1271, după cum mărturiseşte documentul lui Andrei al III-lea din 1300, cronicile latine înregistrează, după cum s-a putut vedea, prezenţa unor contingente războinice româneşti şi în coaliţia creată în jurul tatălui acestui suveran, Bela al IV-lea, în momentul bătăliei de la Kroissenbrunn (12 iulie 1260). Ei puteau veni – şi foarte probabil au venit – sub drapele din mai multe ţinuturi aflate sub suzeranitate maghiară: din Ugocea şi Bereg, dar şi din Banat, din ţinuturile de câmpie ale vestului României de astăzi, pe care le numim Parţiu, şi din Transilvania.
Revenind însă la împrejurările conturate trei decenii după bătălia care l-a înălţat pe comitele Mărcheluş în ochii regelui său, se constată că Andrei al III-lea doreşte să retragă – fie şi cu consimţământul feudalilor care o deţin – proprietatea asupra moşiei conţinând castrul şi satul Visk, „necesară nouă şi domniei noastre, mai ales întru ajutorul oamenilor sau oaspeţilor noştri <…> adunaţi în <ţara> noastră a Maramureşului (subl. O.P.)…”.
Din formularea aceasta rezultă că la 1300, oaspeţii regali se aşezaseră deja în Maramureş, pe care regele îl socotea acum „<terra> nostra Maramurus”, Maramureşul nostru. (Femininul lui „nostra” pare să ceară, cu necesitate, completarea „terra”, după modelul altor acte de cancelarie ungureşti, ceea ce nu înseamnă însă neapărat că vechea „pădure”/ silva dobândise între timp statutul de ţară intrată în orizontul politic al regatului. Ar putea fi, aşadar, încă, şi „<silva> nostra Maramurus”.)
Deşi sosiţi deja prin partea locului, coloniştii nu aveau încă, după toate aparenţele, un centru reprezentativ, drept care regele dorea să le rezerve moşia Visk protejată de castrul existent deasupra satului. Se prea poate ca Viskul să fi fost centrul colonizării cu străini a Maramureşului, locul de unde ei au plecat mai departe, urmând să se stabilească şi în alte câteva locaţii (Hust, Teceu şi Câmpulung la Tisa, cum se va vedea mai încolo).
Faptul poate explica şi de ce vama de la Rogoz era în declin, ca şi pustiirea satului cu acelaşi nume. Foarte probabil, destui dintre locuitorii săi trecuseră munţii în Maramureşul care, deşi posesiune regală, nu era încă integrat sistemului coroanei maghiare. Sensul politic al unei asemenea dinamici prezumate transpare mai clar din precizarea unui document din 26 aprilie 1329, unde se spune neechivoc că „pământul Maramureşului este neroditor, greu de lucrat şi este renumit pentru că este greu de locuit” (doc. 4 din Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolele XIV şi XV, ed. a IV-a, Cluj-Napoca, Ed. Dragoş Vodă, 2009, ed. de Vasile Rus, p. 10), „datorită lipsei bucatelor” (ibidem, p. 12). Dacă locuirea era atât de dificilă, singurul motiv pentru care puteau alege oamenii să se mute în Maramureş erau, necesarmente, înlesnirile regale, securitatea relativă pe care o oferea relieful înalt al locului şi regimul politic al acestei regiuni.
Tot acum, în 26 aprilie 1329, se precizează clar localităţile maramureşene unde se găseau locuitori saşi şi maghiari. Ele erau Visk – după cum ştim, stabilirea lor aici a avut loc în 1300 şi după aceea -, Hust, Teceu şi Câmpulung-la-Tisa.
Mutarea comitelui Mărcheluş şi a fiilor lui de la Visk în cele trei sate ugocene Rogoz, Ardăul Negru şi Nyirtelek îşi dezvăluie mai bine semnificaţia luând seama la un citat din Ioan Moga: “La început… – spune istoricul clujean într-un loc din Voievodatul Maramureşului (p. 10) – rostul comiţilor de Ugocea a fost să sprijinească pe … oaspeţi în activitatea lor pe teritoriul Maramureşului şi în acest scop ei au primit şi sarcina de comiţi maramureşeni”. Regele Andrei al III-lea formulase efectiv şi expres, în documentul referitor la dizlocarea familiei comitelui, dorinţa regală de a le facilita oaspeţilor regali aşezarea în părţile Maramureşului. Confirmarea documentară a acestei teze istoriografice există, deci. Dar dacă lucrurile stau într-adevăr cum observa I. Moga, atunci înseamnă că Mărcheluş ar putea fi primul comite de Ugocea devenit şi comite de Maramureş. Ori, cel puţin, că prin acţiunea lui – rămasă nouă necunoscută, din păcate -, el a arătat în ce măsură era legată exercitarea atribuţiilor în Ugocea şi de necesitatea coordonării Maramureşului.
Dr. JAMES CANTON and the Extreme Future
Dr. James Canton’s views are a good start for discussing the world’s next steps in a globalised environment. This is one of the main targets of the course I teach this semester in the frame of the Faculty of European Studies at the Babes-Bolyai University in Cluj-Napoca.
Just take a look!
Ovidiu PECICAN
http://www.gaiadiscovery.com/latest-people/dr-james-canton-on-the-future-of-energy.html
Dr Canton’s Top 10 Trends of the Extreme Future
Build more green mega cities, says Future Guru.
1. Fueling the Future – The energy crisis, the post-oil future, and the future of energy alternatives like hydrogen. The critical role that energy will play in every aspect of our lives in the 21st century.
2. The Innovation Economy – The transformation of the global economy based on the convergence of free trade, technology and democracy, driving new jobs, new markets, globalization, competition, peace and security. The Four Power Tools of the Innovation Economy are Nano-Bio-IT-Neuro.
3. The Next Workforce – How the workforce of the U.S. is becoming more multicultural, more female and more Hispanic. Why the future workforce must embrace innovation to become globally competitive.
4. Longevity Medicine – The key forces that will radically alter medicine such as nanotech, neurotech, and genomics, leading to longer and healthier lives.
5. Weird Science – How science will transform every aspect of our lives, culture and economy—from teleportation to nanobiology to multiple universes.
6. Securing the Future – The top threats to our freedom and our lives, from hackers to terrorists to mind control. Defining the risk landscape of the 21st century.
7. The Future of Globalization – The new realities of global trade and competition; the rise of China and India; the clash of cultures and ideologies; and the cultural-economic battle for the future.
8. The Future of Climate Change – How the environment is changing and how we need to prepare for increased global warming, pollution, and threats to biodiversity.
9. The Future of the Individual – The risks and challenges from institutions, governments, and ideologies in the struggle for human rights and the freedom of the individual in the 21st century.
10. The Future of America and China – How destiny of two great nations, from capitalism, to innovation, to democracy to security will champion the world.
Contact: jcanton@futureguru.com
UNDE SE TERMINĂ EUROPA?
Joi 25 februarie a.c., ora 17.30,
la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca
Revista Foreign Policy organizează dezbaterea
UNDE SE TERMINĂ EUROPA?
Participă: Sorin Ioniţă, Vasile Puşcaş, Ovidiu Pecican, Ovidiu Nahoi
Evenimentul include vizionarea filumului Where ends Europe? de Alina Mungiu-Pippidi şi Sinişa Dragin.
Intrarea este liberă!
Ovidiupecican's Blog 