IMAGINAR ŞI ISTORIE: D. CANTEMIR, ISTORIA IEROGLIFICĂ

Prof. univ. dr. Ovidiu PECICAN

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filozofie,

an. III, Curs special Istorie medie,

2009 – 2010 Semestrul II

(miercuri 11 – 14, sala Silviu Dragomir)

 

„… Istoria ieroglifică? Capodopera principelui are funcţia unei plăci turnante, care va integra organic toate marile linii de forţă ale personalităţii cantemiriene” (Adriana Babeţi, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, Ed. Amarcord, 1998, p. 54).

Investigarea raporturilor dintre imaginar şi istorie, altfel spus dintre imaginarul artistic, cel politic şi cel istoric va fi decelată prin intermediul unui studiu de caz: primul roman românesc, prima cronică transfigurată artistic, prima istorie recentă formulată narativ, sub măşti, prima tentativă de memorialistică politică deghizată, prima parabolă politică despre jocurile puterii scrise despre spaţiul românesc de un român, prima operă simbolică, bufă, cu animale, prima construcţie literară esoterică, multinivelară, încă nedescifrată în resorturile ei intime; lucrarea tânărului Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (1703 – 1705), scrisă la Istanbul, adevărată „grădină a potecilor care se bifurcă” sau „carte de nisip” (sintagme ale lui J. L. Borges). Cursul şi seminarul vor consta, în principal, în descifrarea prin lectură atentă, frază cu frază, a diferitelor niveluri ale textului Istoriei ieroglifice fără a-şi propune să înainteze până la capătul romanului.

1. Introducere. Labirintul baroc al operei

2. Dimitrie Cantemir în Turcia

3. Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural

4. Influenţe filosofice şi ocultiste occidentale

5. Surse romaneşti occidentale

6. Surse arabe, persane, turceşti

7. Structura istoriei ieroglifice: a. ca roman;

8. Structura istoriei ieroglifice: b. ca istorie;

9. Structura istoriei ieroglifice: c. ca pamflet politic;

10. Structura istoriei ieroglifice: ca fabulă simbolică;

11. Cantemir şi „romanele populare”

12. Criptologia şi codarea Istoriei ieroglifice

13. Istoria ieroglifică, operă influenţată de baletul absolutismului monarhic

14. Concluzii

Bibliografie: Înafara textului cantemirian, accesibil integral la wiki.sources , studenţii sunt încurajaţi să sondeze ei înşişi traseele bibliografice la temă, atât în biblioteci, pentru exegeza şi ediţiile cantemiriene, cât şi în spaţiul electronic, pentru informarea cu privire la temele abordate în legătură cu Istoria ieroglifică.

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2010/02/22/imaginar-si-istorie-d-cantemir-istoria-ieroglifica/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: