IMAGINAR ŞI ISTORIE: D. CANTEMIR, ISTORIA IEROGLIFICĂ

Prof. univ. dr. Ovidiu PECICAN

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filozofie,

an. III, Curs special Istorie medie,

2009 – 2010 Semestrul II

(miercuri 11 – 14, sala Silviu Dragomir)

 

„… Istoria ieroglifică? Capodopera principelui are funcţia unei plăci turnante, care va integra organic toate marile linii de forţă ale personalităţii cantemiriene” (Adriana Babeţi, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, Ed. Amarcord, 1998, p. 54).

Investigarea raporturilor dintre imaginar şi istorie, altfel spus dintre imaginarul artistic, cel politic şi cel istoric va fi decelată prin intermediul unui studiu de caz: primul roman românesc, prima cronică transfigurată artistic, prima istorie recentă formulată narativ, sub măşti, prima tentativă de memorialistică politică deghizată, prima parabolă politică despre jocurile puterii scrise despre spaţiul românesc de un român, prima operă simbolică, bufă, cu animale, prima construcţie literară esoterică, multinivelară, încă nedescifrată în resorturile ei intime; lucrarea tânărului Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (1703 – 1705), scrisă la Istanbul, adevărată „grădină a potecilor care se bifurcă” sau „carte de nisip” (sintagme ale lui J. L. Borges). Cursul şi seminarul vor consta, în principal, în descifrarea prin lectură atentă, frază cu frază, a diferitelor niveluri ale textului Istoriei ieroglifice fără a-şi propune să înainteze până la capătul romanului.

1. Introducere. Labirintul baroc al operei

2. Dimitrie Cantemir în Turcia

3. Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural

4. Influenţe filosofice şi ocultiste occidentale

5. Surse romaneşti occidentale

6. Surse arabe, persane, turceşti

7. Structura istoriei ieroglifice: a. ca roman;

8. Structura istoriei ieroglifice: b. ca istorie;

9. Structura istoriei ieroglifice: c. ca pamflet politic;

10. Structura istoriei ieroglifice: ca fabulă simbolică;

11. Cantemir şi „romanele populare”

12. Criptologia şi codarea Istoriei ieroglifice

13. Istoria ieroglifică, operă influenţată de baletul absolutismului monarhic

14. Concluzii

Bibliografie: Înafara textului cantemirian, accesibil integral la wiki.sources , studenţii sunt încurajaţi să sondeze ei înşişi traseele bibliografice la temă, atât în biblioteci, pentru exegeza şi ediţiile cantemiriene, cât şi în spaţiul electronic, pentru informarea cu privire la temele abordate în legătură cu Istoria ieroglifică.

NORMAN MANEA la Cluj

Norman Manea

fotografie color

de Amalia Lumei 

Cluj-Napoca

20 aprilie 2008

Published in: on 22 februarie 2010 at 7:35 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

5. Quaestio pentru NORMAN MANEA

– Stimate domnule Norman Manea, cât de importantă a fost pentru anvergura literaturii dvs. plecarea din România, stabilirea în Occidentul cis- şi trans-atlantic, iar mai apoi proiectarea oricărei contribuţii literare pe fundalul galopantei globalizări? Se schimbă ceva în raporturile dintre specificul individual şi valorile universale? Ce adaugă tuturor acestor „ingrediente” revenirea dvs. repetată la primul „acasă”? Ce altceva modifică recurenţele, leit-motivele literare ce alcătuiesc profilul dvs. scriitoricesc, procurându-i o altă cutie de rezonanţă?

– A fost o şocantă schimbare. O traumă privilegiată, am numit-o. Trauma, prin dislocare şi deposedare la o vârstă nu tocmai favorabilă unor atât de drastice mutaţii, privilegiu, prin trecerea de la sedentaritatea provincială şi bizantină a locurilor noastre şi plonjarea, silită, în marele circ al lumii. Se schimbă multe, dureros şi fast, în relaţia dintre specificul local şi individual şi valorile universale, confruntate de data asta nu dinspre solitudinea lectorului de departe, ci prin contactul imediat şi direct cu haosul cosmopolit al lumii.

„Acasă” nu prea mai are acelaşi sens şi aceeaşi realitate, s-a deplasat în vagul noii apartenenţe hibride care nu e aici sau acolo, ci şi aici şi acolo şi nicăieri. Premisa s-a modificat, probabil şi rezonanţa.

Născut în Burdujeni (Suceava) la 19 iulie 1936. Premiul Uniunii Scriitorilor în 1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, caz fără precedent în aproape 40 ani de socialism „mutilateral dezvoltat”. Plecat din ţară în 1986, actualmente profesor şi writer in residence la Bard College, New York. Laureat al mai multor premii internaţionale prestigioase. Seria de OPERE la Polirom a ajuns la volumul 7 (romanul VIZUINA, 2009).